Ucraina marchează 3 ani de război: Cum arată 3 ani de rezistență în fața invaziei rusești

• Războiul a început pe 24 februarie 2022, iar acum, la trei ani, efectele sunt resimțite profund.
• Oficialii americani și ruși s-au întâlnit pentru discuții de pace, fără ca Ucraina sau Europa să fie reprezentată.
• Potrivit analizelor, Ucraina a pierdut 11% din teritoriul său din 2022.
• Total terenuri pierdute din 2014 ajung la aproximativ 18%. Anexarea Crimeei și cuceririle din regiunile Donețk și Luhansk au contribuit la aceste pierderi.
• Peste 6,3 milioane de refugiați s-au îndreptat spre Europa, iar 1,2 milioane se află în Federația Rusă.
• Președintele Zelenski a afirmat că este dispus să plece dacă acest gest ar aduce pacea.

Astăzi, 24 februarie 2025, Ucraina marchează trei ani de la începutul invaziei Rusiei, un conflict care a transformat complet peisajul geopolitic european și a lăsat urme adânci asupra ambelor națiuni implicate.

Invazia Rusiei: Nu Ucraina a început conflictul

Rusia și-a lansat invazia la scară largă sub pretextul protejării populației rusofone, dar obiectivul real este consolidarea controlului asupra Ucrainei. În 2014, Kremlinul a anexat Crimeea și a sponsorizat rebeliuni în Donbas, iar în 2022 a escaladat conflictul invadând 11% din teritoriul ucrainean. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Vladimir Putin se aștepta să cucerească țara „în câteva zile”, dar s-a confruntat cu o rezistență neașteptată. Mai precis, Ucraina trebuia să fie cucerită în 2 zile, iar Kiev în 3. Astăzi se împlinesc 3 ani al rezistenței ucrainene.

Conform analizei realizate de Institutul pentru Studiul Războiului, de la începutul conflictului, Ucraina a pierdut 11% din teritoriul său în favoarea Rusiei, iar dacă se includ și pierderile din 2014 – când Crimeea a fost anexată ilegal și separatiștii au preluat controlul unor părți din Donbas – totalul ajunge la aproximativ 18%.

Impactul asupra populației și infrastructurii

Războiul nu a adus doar schimbări teritoriale, ci a generat și o criză umanitară de proporții. Milioane de ucraineni au fost dezrădăcinați, fiind forțați să își părăsească casele pentru a căuta adăpost în alte regiuni ale Ucrainei sau în străinătate.

Potrivit datelor Agenției ONU pentru refugiați, aproximativ 6,3 milioane de ucraineni trăiesc acum în Europa, dintre care 1,2 milioane în Germania, aproape 1 milion în Polonia și 390.000 în Republica Cehă. În plus, în Federația Rusă, estimările ONU arată că se află aproximativ 1,2 milioane de refugiați ucraineni.

Infrastructura critică a fost grav afectată de bombardamente și lupte intense. Orașe întregi, cum ar fi Mariupol, Bakhmut și zone din regiunile estice, au fost reduse la ruine, iar facilitățile vitale – spitalele, școlile, rețelele de utilități – au suferit daune ireparabile.

Peste 12.654 de bărbați, femei, fete și băieți civili au fost uciși, iar peste 29.392 au fost răniți începând cu 24 februarie 2022, conform verificărilor HRMMU. 84% dintre victime au avut loc pe teritoriul controlat de guvernul Ucrainei, iar 16% pe teritoriul ocupat de Federația Rusă.

Numărul victimelor civile a crescut cu 30% în 2024, comparativ cu 2023, pe măsură ce ostilitățile s-au intensificat din nou pe linia frontului, iar Federația Rusă a sporit utilizarea bombelor aeriene, a dronelor cu rază scurtă de acțiune, a rachetelor cu rază lungă de acțiune și a munițiilor de pândă. În prezent, minele antipersonal și rămășițele explozive de război contaminează aproximativ 139.000 de kilometri pătrați în Ucraina, prezentând riscuri grave pentru civili.

Presiunea internațională și întâlnirile de pace

În contextul unei crize ce continuă să evolueze, intervenția liderilor internaționali a devenit esențială. Președintele american Donald Trump face presiuni pentru o încheiere rapidă a conflictului, pledând pentru concesii în favoarea Rusiei, spre surprinderea lumii. Trump l-a și numit pe Zelenski un dictator, repetând același discurs pe care Rusia l-a promovat, bineînțeles, fără baaze reale. Dictatorul se află la Moscova, unde s-a așezat acum 25 de ani.

La începutul acestei săptămâni, în Arabia Saudită, oficiali americani și ruși s-au întâlnit pentru discuții de pace. Notabil, Kievul nu a fost reprezentat la această întâlnire, o decizie care a stârnit uimire și îngrijorare atât în Ucraina, cât și printre aliații europeni.

Într-o ultimă conferință de presă, președintele Volodimir Zelenski a surprins opinia publică cu o declarație neașteptată: „Sunt dispus să plec dacă acest gest aduce pacea”.

Această afirmație a fost interpretată ca un semn al disperării, dar și ca un act de sacrificiu personal în fața unei situații care a afectat profund națiunea. Zelenski a explicat că nu dorește să se agățe de putere în detrimentul intereselor poporului său, subliniind nevoia urgentă de a opri vărsarea de sânge.

„Prioritatea mea este să asigur un viitor pașnic pentru Ucraina. Dacă o schimbare de leadership poate aduce acel viitor, atunci sunt dispus să fac acest sacrificiu”, a declarat el.

Three years of resistance. Three years of gratitude. Three years of absolute heroism of Ukrainians. I am proud of Ukraine! I thank everyone who defends and supports it. Everyone who works for Ukraine. And may the memory of all those who gave their lives for our state and people… pic.twitter.com/HeNMpJX891

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 24, 2025

„Trei ani de rezistență. Trei ani de recunoștință. Trei ani de eroism absolut al ucrainenilor. Sunt mândru de Ucraina! Mulțumesc tuturor celor care o protejează și o ajută. Tuturor celor care lucrează pentru Ucraina. Și veșnică amintire tuturor celor care și-au dat viața pentru statul și poporul nostru.

#SuportUcraina”, a scris Președintele Volodimir Zelenski într-o postare pe X.

Adevărul va fi judecat

Cu toate provocările, speranța că conflictul se poate încheia rămâne prezentă. Deși drumul spre pace este plin de incertitudini, deschiderea liderilor spre compromis, cum ar fi declarația lui Zelenski, oferă un mic fir de lumină într-o situație adesea copleșitoare. Viitorul Ucrainei depinde de voința politică a tuturor actorilor implicați și de capacitatea comunității internaționale de a asigura o tranziție stabilă și echitabilă.

Istoria va judeca aceste momente nu doar prin prisma statisticilor și a teritoriilor pierdute, ci și prin capacitatea liderilor de a transforma conflictul într-un proces de reconciliere și reconstrucție. Prin capacitatea, sau dorința, liderilor de a-și arăta reziliența în fața invadatorilor ce nu țin cont de promisiuni, de libertate, de integritate, de pace.

Luptă pentru o pace justă.

The post Ucraina marchează 3 ani de război: Cum arată 3 ani de rezistență în fața invaziei rusești appeared first on Aleph News.