Un studiu realizat de Institutul de Știință Weizmann și Universitatea Ebraică prezice, de asemenea, recidiva cu o rată de succes de 81%. Descoperirile ar putea deschide calea pentru o depistare mai timpurie și prevenirea recidivelor.
O echipă internațională condusă de cercetători de la Institutul de Știință Weizmann și Universitatea Ebraică din Ierusalim a dezvoltat un test de sânge experimental care detectează cancerul de sân în stadiu incipient cu o precizie de 95% pentru tumorile localizate de sub doi centimetri (aproximativ 0,8 inci), scrie The Times of Israel.
De asemenea, testul depășește performanțele biopsiilor tisulare convenționale în evaluarea riscului de recidivă după tratament.
Studiul peer-reviewed, publicat miercuri în prestigioasa revistă Nature, a rezultat dintr-o colaborare între laboratorul Dr. Efrat Shema de la Institutul Weizmann, prof. Guy Ron de la Universitatea Ebraică și medici de la Centrul Medical Kaplan din Rehovot. La cercetare au participat și cercetători din Franța, Germania, Italia și Statele Unite.
Oamenii de știință au cartografiat epigenetica tumorilor mamare — comutatoarele moleculare unice care controlează comportamentul genelor — și au descoperit un grup de celule deosebit de agresive care se ascundeau printre celule canceroase mai puțin nocive.
„Screeningul pentru cancerul de sân salvează vieți”, a declarat Shema într-un comunicat. „Mamografiile regulate reduc riscul de deces din cauza bolii cu 22%, dar cu cât țesutul mamar este mai dens, cu atât este mai ușor ca o tumoare să se «ascundă» în imagine.”
Ea a menționat că noul test de sânge dezvoltat a demonstrat o performanță de diagnosticare ridicată, indiferent de densitatea sânului.
Shema a adăugat că, atunci când cercetarea s-a extins pentru a evalua probe de sânge de la 188 de paciente cu ajutorul centrelor medicale Kaplan și Sheba, „a funcționat la fel de bine pentru diferite tipuri de cancer de sân”.
Detectarea timpurie a modificărilor epigenetice
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022, aproximativ 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân la nivel mondial, iar 670.000 au murit.
Asociația Israeliată împotriva Cancerului raportează că aproximativ 4.500 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân în Israel în fiecare an, iar aproximativ 900 mor din cauza acestei boli.
În prezent, tumorile mamare sunt clasificate și tratate în funcție de modelele lor de expresie genetică. Cu toate acestea, marcajele epigenetice care guvernează aceste modele au rămas în mare parte necartografiate. În noul studiu, dr. Noa Furth și dr. Christina Riemenschneider din laboratorul lui Shema, împreună cu Yishai Arieli din grupul lui Ron, și-au propus să descifreze amprentele epigenetice ale tumorilor mamare.
Epigenetica se referă la modificările chimice care determină ce gene sunt activate sau dezactivate fără a altera codul genetic în sine. Acești markeri se modifică foarte devreme în dezvoltarea cancerului și oferă informații cruciale despre cancer și despre locul în care o tumoare își înfige rădăcinile în organism.
Pentru a studia acești markeri direct din țesutul pacientului, viteza este critică.
„Am recrutat 12 femei care erau programate pentru îndepărtarea chirurgicală a tumorilor”, a declarat Furth într-un comunicat. „Odată ce o tumoare este îndepărtată, există doar o fereastră scurtă de timp înainte ca marcajele sale epigenetice să înceapă să se deterioreze. Așa că medicii mă anunțau pe măsură ce începea fiecare intervenție chirurgicală. Transportam rapid proba de țesut pe gheață de la spital la laboratorul nostru și începeam să o analizăm chiar în acea zi.”
Odată ce oamenii de știință au cartografiat profilele tumorale primare, au încercat să depisteze aceleași marcaje care circulau în sânge. Ei s-au concentrat pe nucleozomi — pachetele microscopice în formă de mosor de ADN înfășurate strâns în jurul proteinelor structurale pe care celulele le eliberează atunci când se descompun.
Un studiu promițător din 2022, care i-a avut co-autorari pe Ron și Shema, arătase deja că testele de sânge ar putea detecta cancerele colorectale și pancreatice în stadiu incipient.
De această dată, echipa a plasat probe de sânge pe lamele de sticlă specializate și le-a tratat cu anticorpi fluorescenți concepuți pentru a recunoaște zeci de marcaje chimice distincte de pe aceste mosoare proteice individuale.
Utilizând microscopia de fluorescență monomoleculară de înaltă rezoluție, sistemul de imagistică al cercetătorilor a scanat milioane de astfel de mosoare unul câte unul.
Fiecare marcaj a fost iluminat într-o culoare distinctă, creând o constelație de lumină care a dezvăluit combinația exactă de comutatoare moleculare active și inactive. Grupul de fizică a folosit apoi algoritmi de calcul avansați și inteligență artificială pentru a tria milioane de semnale optice, izolând tiparul coordonat al unei tumori maligne.
Oamenii de știință au testat noua lor metodă pe probe de sânge de la 77 de paciente cu cancer de sân care au fost monitorizate timp de cel puțin cinci ani la Clinica Mayo din Florida, comparându-le cu probe de la 30 de femei sănătoase. Modelele de inteligență artificială antrenate au făcut diferența între cele două grupuri, obținând o precizie de 95% în detectarea cancerului de sân în stadiu incipient, când tumoarea era încă limitată la sân și măsura mai puțin de doi centimetri.
De ce recidivează cancerul de sân?
Chiar și atunci când cancerul de sân este depistat devreme și tratamentul pare să aibă succes, boala revine în 20 până la 40 la sută din cazuri.
Acest lucru i-a făcut pe cercetători să se întrebe cum pot coexista celule cu caracteristici atât de diferite în cadrul aceleiași tumori.
„Diferențele par să fie în principal epigenetice”, a explicat Shema. „Când am cultivat modele de cancer de sân în laborator pornind de la celule neagresive, o populație agresivă a apărut întotdeauna în cele din urmă.”
Aceste celule agresive s-ar putea număra printre principalii vinovați pentru recidiva cancerului. Oamenii de știință au declarat că, atunci când au căutat această amprentă epigenetică în probele de sânge, au descoperit că, cu cât era mai prevalentă, cu atât riscul de recidivă era mai mare.
„Folosind această amprentă și markeri epigenetici suplimentari, am reușit să distingem cu o precizie de 81% între pacientele al căror cancer a revenit în timpul perioadei de monitorizare și cele care nu au suferit o recidivă”, a spus Ron.
Testul a semnalat un risc de recidivă chiar și la pacientele considerate cu risc scăzut prin măsurătorile convenționale, au precizat oamenii de știință.
„Există tot mai multe dovezi că celulele canceroase se folosesc de flexibilitatea lor epigenetică pentru a-și schimba comportamentul, devenind mai agresive și fentând tratamentul”, a spus Shema.
Shema, a cărei cercetare este susținută de Institutul Societății Elvețiene pentru Cercetarea Prevenirii Cancerului și de Fundación Alberto Palatchi din Spania, a remarcat că descoperirile ar putea deschide noi căi de terapie prin monitorizarea populațiilor de celule agresive în diferite tipuri de cancer.
„În viitor, acestea ne-ar putea ajuta nu doar să prezicem recidiva, ci și să căutăm modalități de a o preveni”, a declarat Shema. „În prezent, căutăm tratamente care ar putea priva celulele canceroase de flexibilitatea lor epigenetică — și poate chiar să convingem celulele care au devenit deja agresive să adopte trăsături mai puțin agresive.”
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
