Începând din 2027, România va începe producția de gaze naturale din zăcământul offshore Neptun Deep, din Marea Neagră. Lansarea proiectului Neptun Deep din România în 2027 va crea concurență pentru gazul natural provenit atât din Grecia prin Coridorul Vertical promovat de SUA, cât și din Turcia, arată o analiză a companiei de consultanță și rating Standard & Poor’s (cunoscută ca S&P), preluată de publicația elenă Kathimerini.
S&P estimează că România va deveni un furnizor de bază pentru Ucraina, Moldova și, parțial, Ungaria până la începutul anilor 2040.
Analiză arată că noua producție din România limitează semnificativ oportunitățile pentru Grecia de a furniza gaz prin Coridorul Vertical. În același timp, Grecia va putea câștiga piețe vecine mici, dar piața Ungariei va fi miza decisivă atât pentru Grecia, cât și pentru Turcia, potrivit S&P.
După cum subliniază agenția, compania turcă Botas va trebui să semneze noi contracte de aprovizionare cu Rusia și Iranul, în condiții favorabile, pentru a face ca mixului energetic pe care îl oferă să aibă un cost competitiv pentru piața din Ungaria.
În lupta dintre Grecia și Turcia pentru aprovizionarea Europei de Sud-Est cu gaz natural, Grecia are avantajul de a face parte dintr-o piață deschisă și transparentă, dar se confruntă cu costuri de transport mai ridicate, ceea ce îi limitează competitivitatea.
Turcia, pe de altă parte, oferă un profil la o scară mai mare și capacități de transport mai mari, dar rămâne în urmă în ceea ce privește transparența.
În acest cadru marcat de o concurență deja puternică, intră și un al treilea concurent: România, care, începând din 2027, ar urma să înceapă producția de gaze naturale din marele zăcământ offshore Neptun Deep, din Marea Neagră. Conform estimărilor S&P Global Energy, această nouă producție va crește concurența atât pentru rutele ce pleacă din Grecia, cât și pentru cele care pleacă din Turcia, limitând perspectivele furnizării de gaz prin Coridorul Vertical.
În aceste condiții, Grecia și Turcia ar putea intra într-o competiție în care miza ca fi câștigarea pieței ungare. Pe măsură ce Uniunea Europeană finalizează procesul de sistare a gazelor naturale rusești în 2027, piețele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est vor avea nevoie de noi surse de aprovizionare, iar Anna Galtsova, analistă la S&P Global Commodity Insights, a vorbit, într-o prezentare specială a agenției, despre un „duel” între Grecia și Turcia.
Grecia este deja o țară importantă pentru tranzitul gazelor naturale în regiune, iar ambițiile sale de a deveni mai întâi o poartă de intrare regională și apoi un hub energetic datează de la sfârșitul anilor 2000 (2009-2010), când criza dintre Rusia – Ucraina privind aprovizionarea și transportul gazelor naturale a afectat Bulgaria și Grecia.
De la o piață de periferie, situată la capătul unui gazoduct rusesc, Grecia s-a transformat într-o poartă de tranzit esențială pentru Italia și regiunea Balcanilor, notează S&P, în timp ce piața greacă a gazelor naturale urmează să-și continue transformarea atât în 2027, cât și în viitor.
Potrivit agenției, printre principalele avantaje ale Greciei se numără intensificarea activității comerciale ca hub de gaze naturale, precum și transparența pieței. Țara dispune de o piață liberalizată, armonizată cu cadrul european, de un hub comercial în dezvoltare, precum și de infrastructuri de GNL și interconectări aflate în curs de extindere.
Cu toate acestea, principalul său dezavantaj este faptul că tarifele de transport, care se acumulează de-a lungul rutelor către piețele de la nordul granițelor sale, îi afectează competitivitatea.
Turcia, la rândul său, oferă avantajul unui profil la scară mai mare: dispune de o poziție strategică, de o infrastructură extinsă de gaze naturale și de un portofoliu diversificat de surse de aprovizionare, care include atât gaze transportate prin conducte, cât și gaz natural lichefiat (GNL). Țara se află într-o poziție geografică unică, între rezervele de hidrocarburi din Orientul Mijlociu și Eurasia, pe de o parte, și marea piață europeană a gazelor naturale, pe de altă parte.
Turcia și-a extins și va continua să-și extindă capacitatea de regazeificare și stocare, pentru a face față fluctuațiilor sezoniere ale cererii. Costul relativ redus al transportului din Turcia către Ungaria îi permite acesteia să devină unul dintre principalii furnizori din regiune. În acest context, potrivit S&P, Turcia va deveni una dintre cele mai mari piețe europene în deceniul 2030.Cu toate acestea, principala provocare pentru Turcia o reprezintă transparența limitată a pieței sale și necesitatea de a demonstra că gazul natural pe care îl exportă către Europa nu conține și gaz rusesc.
Traducerea Rador: Carolina Ciulu
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
