Fundația Eco-Civica și Asociația Bankwatch România cer în instanță oprirea lucrărilor de modernizare a Falezei Dunării din Galați, un proiect de peste 226 de milioane de lei. La primul termen, luni, 9 noiembrie, Tribunalul București a discutat cererea celor două organizații de suspendare a patru acte care stau la baza lucrărilor, printre care acordul de mediu și autorizația de construire. Documentația inițială prevedea eliminarea a circa 900 de arbori.
În sala de judecată, avocata Cătălina Rădulescu a susținut că evaluarea de mediu a omis efectele lucrărilor asupra parcului dendrologic de pe faleză, protejat, potrivit acesteia, printr-o hotărâre din 1994, și a spus că acesta ar putea dispărea înainte de soluționarea acțiunii de fond. Dan Trifu, de la Eco-Civica, a contestat calculul suprafeței verzi, precum și alegerea variantei care presupune eliminarea a sute de arbori pentru a face loc lucrărilor. Avocații autorităților au cerut respingerea solicitării, motivând că documentația a analizat mai multe variante și că o parte dintre acte au fost contestate după expirarea termenelor legale.
Tribunalul București urmează să se pronunțe asupra cererii de suspendare.
Primarul Ionuț Pucheanu, întrebat dacă va cere oprirea temporară a tăierilor — „O să analizăm mâine”
G4Media l-a întrebat luni pe primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, dacă este dispus să ceară constructorului să oprească temporar tăierile de arbori pe Faleza Dunării până când Tribunalul București se pronunță asupra cererii de suspendare. „Care ar fi argumentul?”, a răspuns inițial primarul.
G4Media i-a explicat că arborii doborâți între timp nu mai pot fi recuperați dacă instanța admite cererea. „E vorba de un proiect cu absolut toate actele in regula. A fost contestat și verificat la absolut toate instituțiile posibile”, a transmis Pucheanu. El a susținut că toate instituțiile și-au dat acordul și a adăugat: „Dacă instanța va spune altceva….ne vom supune acestei hotărâri”.
După ce G4Media a precizat că întrebarea vizează strict tăierile, primarul a răspuns: „O să analizăm mâine”.
Modernizarea falezei beneficiază de finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027
Proiectul prevede refacerea traseelor pietonale, a iluminatului și a rețelelor edilitare, precum și amenajarea unor piste pentru biciclete și alergare, locuri de joacă și puncte de belvedere. Ordinul de începere a lucrărilor a fost semnat pe 22 iulie, iar termenul de execuție comunicat este de 24 de luni de la emiterea ordinului. Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit unei asocieri de firme conduse de Tancrad.
Cătălina Rădulescu spune că evaluarea de mediu a omis impactul asupra parcului dendrologic
Avocata a adus în discuție o hotărâre din 1994 privind protejarea parcului dendrologic de pe faleză. Ea a susținut că evaluarea de mediu trebuia să analizeze efectele lucrărilor asupra arborilor maturi, asupra speciilor de plante și păsări menționate în hotărâre și asupra parcului în ansamblu. Rădulescu a arătat că tăierile au început deja și a cerut instanței să țină cont de riscul ca acestea să continue înainte de judecarea acțiunii în anulare.
Avocații autorităților au răspuns că planul urbanistic zonal (PUZ) menționează regimul de protecție și indică o suprapunere de aproximativ 14 ha din 30 ha între suprafața vizată de lucrări și zona protejată. Rădulescu a susținut că documentația de mediu trebuia să analizeze concret efectele intervenției în acea zonă.
Dan Trifu de la Eco-civica a ridicat și problema stabilității taluzului după îndepărtarea arborilor maturi care au exact rolul de a fixa terenul în pantă. Avocații autorităților au arătat, în replică, că documentația se bazează pe studii și expertize geotehnice și că proiectul prevede soluții de consolidare și drenaj.
Dan Trifu contestă calculul suprafeței verzi și eliminarea arborilor maturi
Dan Trifu a susținut în instanță că amenajările ar reduce suprafața verde cu peste două hectare. În calculul terenului ocupat de amenajări, a spus el, ar trebui incluse și aleile, pistele pentru biciclete, terenurile de sport și locurile de joacă. Avocații autorităților au susținut că proiectul respectă limitele aplicabile și au indicat un procent de 93,07% de spațiu verde în subzona V2.
Dintre cei circa 900 de arbori propuși pentru eliminare, 699 se aflau pe amplasamentul unor lucrări de utilitate publică, potrivit cifrelor discutate în sală. Eco-Civica a susținut că trebuiau analizate trasee care să permită păstrarea mai multor arbori. Avocații autorităților au răspuns că raportul de mediu a comparat mai multe variante, inclusiv trasee alternative, și că numărul arborilor propuși pentru eliminare a scăzut de la circa 1.400 la 900.
Apărarea a menționat și plantările în compensare prevăzute în proiect. Trifu a replicat că puieții vor avea nevoie de timp pentru a prelua funcțiile arborilor maturi, care asigură mult mai multe substanțe nutritive în aer. Unii au, potrivit acestuia, între 40 și 50 de ani.
Când au putut afla organizațiile ce lucrări fuseseră autorizate
Avocații autorităților au susținut că termenul de un an pe care îl consideră aplicabil celor două hotărâri de urbanism expirase înainte de depunerea plângerilor prealabile. În cazul autorizației de construire, ei au arătat că informațiile despre actul emis în aprilie au fost publicate la scurt timp după emitere și că plângerile din august și octombrie au depășit termenul de 30 de zile pe care îl consideră aplicabil.
Cătălina Rădulescu a susținut că informațiile publicate nu le permiteau organizațiilor să înțeleagă amploarea lucrărilor și efectele acestora asupra arborilor. La finalul ședinței, avocata a arătat G4Media, cu titlu de exemplu, o planșă din documentație din care, în opinia sa, nu se putea înțelege nimic despre lucrările prevăzute. Potrivit avocatei, acestea au devenit clare abia după deschiderea șantierului. Apărarea a depus la termenul de luni un document în sprijinul susținerii că informațiile despre autorizație fuseseră publicate. Rădulescu a contestat că documentul dovedește îndeplinirea tuturor formalităților.
Legea nr. 50/1991 prevede mai multe operațiuni de publicitate, printre care notarea informațiilor în cartea funciară, publicarea lor într-un ziar de largă răspândire și amplasarea panoului de șantier. Pentru organizațiile interesate, conținutul autorizației se consideră adus la cunoștință la data ultimei operațiuni de publicitate prevăzute de lege.
În dosar, Eco-Civica și Bankwatch România cer suspendarea executării hotărârilor Consiliului Local Galați nr. 528/2023 și nr. 801/2024, a acordului de mediu nr. 01/2026 și a autorizației de construire nr. 126/2026. Pârâți sunt Direcția Județeană de Mediu Galați, Consiliul Local, primarul și Municipiul Galați, prin primar. Cătălina Rădulescu a precizat în ședință că acțiunea pentru anularea actelor urma să fie depusă separat.
Cum s-au mobilizat gălățenii împotriva tăierilor
În lunile dinaintea primului termen, grupul de inițiativă civică „Salvăm Pădurea Urbană Faleza Galați” a urmărit lucrările, a strâns documente despre proiect și a organizat proteste. Voluntarii au fotografiat arborii marcați, au comparat informațiile din documentație cu declarațiile autorităților și au publicat o cronologie cu 19 episoade, de la discuțiile despre transplantare până la primele tăieri pe care spun că le-au documentat.
Unul dintre membrii comunității a explicat pentru G4Media că denumirea „pădure urbană” pornește de la suprafețele compacte de vegetație și de la grupările de arbori de pe faleză. În opinia sa, acestea se încadrează în definiția legală a pădurii urbane. Persoana care a dorit să-i fie protejată identitatea susține că lucrările pun în pericol o zonă protejată printr-o hotărâre a Consiliului Județean.
Potrivit grupului, documentația inițială prevedea eliminarea a 900 dintre cei 1.904 arbori inventariați, iar pe lista de tăiere figurau toți cei 55 de tei din inventar. Garda de Mediu Galați a comunicat în octombrie că, după reanalizarea inventarului, au fost identificate soluții pentru păstrarea pe amplasament a 101 arbori și relocarea altor 75. În ședința de luni nu a fost prezentat un bilanț al arborilor efectiv tăiați, păstrați sau relocați.
Cronologia proiectului, a protestelor și a acțiunii în instanță
– 22 iulie 2026. Primăria Galați semnează ordinul de începere a lucrărilor pentru proiectul de peste 226 de milioane de lei.
– 7–19 august. Transplantarea arborilor și ridicarea cotei terenului intră în dezbaterea publică. Grupul civic publică fragmente din declarațiile primarului și ale specialiștilor. Discuția despre transplantare · Discuția despre cota terenului
– 31 august. Participanții la un marș de la Primărie până în zona Elice își exprimă opoziția față de tăierile prevăzute. Imagini de la marș
– 9 octombrie. Garda de Mediu anunță că au fost identificate soluții pentru păstrarea pe amplasament a 101 arbori și relocarea altor 75 dintre cei propuși inițial pentru eliminare.
– 12 octombrie. Tribunalul București înregistrează cererea de suspendare formulată de Eco-Civica și Bankwatch România.
– 26 octombrie. Grupul civic spune că a observat tăieri și publică imagini cu autorizația de exploatare forestieră afișată pe panou. Voluntarii semnalează și notificarea prin care avocata celor două organizații a cerut oprirea tăierilor.
– 28–29 octombrie. Grupul susține că au fost doborâți inclusiv tei pe care voluntarii îi identificaseră anterior ca fiind marcați pentru relocare. Imagini publicate de grup
– 1–2 noiembrie. Are loc un nou protest la Elice. A doua zi, grupul publică imagini cu trunchiuri tăiate, inclusiv ale unor arbori cu plăcuțe de inventar. Postarea despre protest · Imagini din șantier
– 9 noiembrie. Tribunalul București discută cererea de suspendare la primul termen. După ședință, Cătălina Rădulescu atrage atenția că între înregistrarea dosarului și prima ședință a trecut aproape o lună, timp în care lucrările au putut continua. În aceeași zi, întrebat de G4Media dacă va cere oprirea temporară a tăierilor, primarul Ionuț Pucheanu spune că va analiza solicitarea a doua zi.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
