De la consumul de alcool și alimentația bogată în produse ultraprocesate până la izolarea socială și gândurile negative, anumite obiceiuri cotidiene pot accentua simptomele depresiei. Psihiatrul Daniel Amen explică ce comportamente ar trebui evitate și ce schimbări pot contribui la îmbunătățirea stării psihice, scrie Fox News.
Depresia afectează un număr tot mai mare de persoane, iar datele recente arată o creștere semnificativă a prevalenței acestei afecțiuni în Statele Unite.
Potrivit unui raport al Centers for Disease Control and Prevention (CDC), procentul americanilor cu vârsta de cel puțin 12 ani care suferă de depresie a crescut cu aproape 60% într-un deceniu, de la 8,2% în perioada 2013–2014 la 13,1% între 2021 și 2023.
Identificarea tratamentului potrivit poate necesita timp, iar antidepresivele au nevoie, de regulă, de patru până la opt săptămâni pentru a-și manifesta efectele terapeutice, potrivit National Institute of Mental Health.
Pentru persoanele care se confruntă cu depresia, psihiatrul Daniel Amen, fondatorul Amen Clinics din California, atrage atenția asupra a șase obiceiuri care pot agrava simptomele.
Specialistul susține că evitarea acestora poate contribui la gestionarea depresiei și la susținerea sănătății mintale, alături de tratamentul recomandat de medic.
1. Consumul de alcool
Deși alcoolul poate oferi temporar o senzație de relaxare și poate părea că reduce simptomele depresiei, efectele sale asupra stării psihice pot fi exact opuse pe termen mai lung.
Pe măsură ce efectul alcoolului dispare, dispoziția se poate deteriora, iar anxietatea și neliniștea pot deveni mai intense.
Potrivit psihiatrului Daniel Amen, creierul se adaptează la efectele relaxante ale alcoolului, ceea ce poate determina apariția unei stări de agitație după ce acestea dispar.
În consecință, unele persoane ajung să se simtă „mai rău decât înainte”.
Consumul de alcool poate afecta și calitatea somnului.
Potrivit National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, alcoolul poate perturba structura normală a somnului, contribuind la oboseală și la reducerea nivelului de energie în ziua următoare.
Pentru persoanele care suferă de depresie, aceste efecte pot accentua simptome precum lipsa motivației, iritabilitatea și dificultățile de concentrare.
În plus, alcoolul poate interacționa cu anumite medicamente utilizate în tratamentul afecțiunilor psihice, motiv pentru care consumul ar trebui discutat cu medicul curant.
2. Petrecerea unui timp îndelungat în pat
Atunci când ne confruntăm cu depresia, chiar și activitățile obișnuite pot părea dificil de realizat.
Ridicatul din pat, pregătirea micului dejun sau ieșitul din casă pot necesita un efort considerabil.
Cu toate acestea, Daniel Amen recomandă persoanelor cu depresie să încerce să își înceapă ziua și să evite, pe cât posibil, retragerea prelungită în pat.
„Atunci când oamenii sunt deprimați, tind să aibă un nivel destul de scăzut de activitate, în special în partea frontală a creierului, dar să te ascunzi sub pătură nu face decât să înrăutățească lucrurile”, explică psihiatrul.
„Ridică-te și ieși din casă.”
Recomandarea sa este în concordanță cu o abordare terapeutică numită activare comportamentală.
Această metodă îi ajută pe pacienți să reintroducă treptat în viața de zi cu zi activități care au semnificație pentru ei, în loc să se retragă complet din acestea.
Activarea comportamentală nu presupune ignorarea oboselii sau forțarea persoanelor cu depresie severă să funcționeze ca înainte, ci stabilirea unor obiective mici și realizabile.
Eficiența metodei este susținută și de cercetări.
O analiză Cochrane publicată în 2020, care a inclus 53 de studii și 5.495 de adulți, a arătat că activarea comportamentală poate fi benefică în tratarea depresiei.
3. Acceptarea automată a gândurilor negative
Depresia poate influența profund modul în care o persoană se percepe pe sine, îi vede pe ceilalți și interpretează evenimentele cotidiene.
Gânduri precum „Nu sunt suficient de bun”, „Nimic nu se va schimba” sau „Totul este din vina mea” pot apărea frecvent și pot părea complet adevărate.
Daniel Amen atrage atenția asupra a ceea ce numește ANTs, prescurtare de la automatic negative thoughts, adică gânduri negative automate.
„Sunt gândurile care îți apar automat în minte și îți strică ziua. Ele alimentează depresia”, explică specialistul.
Potrivit acestuia, este important să nu tratăm fiecare gând negativ drept un fapt.
Atunci când experimentăm emoții intense, precum tristețea, furia, anxietatea sau senzația că am pierdut controlul, Amen recomandă să notăm ceea ce gândim.
Următorul pas este să ne întrebăm dacă acele gânduri sunt într-adevăr adevărate și ce dovezi le susțin.
„Partea mea preferată, și există o întreagă metodă pentru asta, este să inversezi gândul și să meditezi asupra opusului său”, spune psihiatrul.
Această abordare are elemente comune cu tehnicile utilizate în terapia cognitiv-comportamentală, care îi ajută pe pacienți să identifice și să reevalueze tiparele de gândire ce contribuie la menținerea simptomelor depresive.
Scopul nu este înlocuirea forțată a fiecărui gând negativ cu unul pozitiv, ci dezvoltarea unei perspective mai echilibrate asupra realității.
4. Izolarea socială
Unul dintre simptomele frecvente ale depresiei este tendința de retragere din relațiile sociale.
Persoanele afectate pot evita întâlnirile cu prietenii, conversațiile cu familia sau activitățile care înainte le făceau plăcere.
Deși izolarea poate părea o modalitate de a evita stresul sau efortul emoțional, aceasta poate contribui la agravarea simptomelor.
„Cu cât devii mai izolat, cu atât corul gândurilor negative automate devine mai puternic, iar depresia se agravează”, avertizează Amen.
Legătura dintre singurătate și sănătatea mintală este susținută și de cercetări.
Un studiu publicat în 2025 în revista General Hospital Psychiatry a urmărit peste 339.000 de adulți din Regatul Unit, pe o perioadă de aproximativ 12 ani.
Rezultatele au arătat că singurătatea a fost asociată cu un risc cu 77% mai mare de apariție a depresiei.
În același timp, izolarea socială a fost asociată cu un risc cu 14% mai ridicat.
Cele două concepte nu sunt însă identice.
Singurătatea reprezintă experiența subiectivă de a nu avea suficiente conexiuni emoționale, în timp ce izolarea socială se referă la lipsa sau limitarea contactelor cu alte persoane.
O persoană poate avea numeroase relații sociale și totuși să se simtă singură.
Pentru cei care se confruntă cu depresia, menținerea unor legături sociale poate reprezenta un element important al recuperării, chiar dacă interacțiunile sunt inițial scurte sau limitate la persoane apropiate.
5. Consumul frecvent de alimente ultraprocesate
Alimentația reprezintă un alt factor care poate influența sănătatea mintală.
Potrivit lui Daniel Amen, un consum ridicat de alimente ultraprocesate, inclusiv numeroase produse de tip fast-food, a fost asociat cu un risc mai mare de depresie.
Totuși, cercetările nu au demonstrat că aceste alimente provoacă direct depresia.
„Există acum un consens destul de larg în rândul psihiatrilor că inflamația contribuie la anumite forme de depresie”, a declarat medicul pentru Fox News Digital.
O analiză publicată în 2025 în American Journal of Psychiatry susține posibilul rol al inflamației în unele cazuri de depresie.
Cu toate acestea, autorii subliniază că markerii inflamatori crescuți au fost identificați doar la o parte dintre persoanele afectate.
Prin urmare, inflamația nu reprezintă o explicație universală pentru apariția depresiei.
Amen recomandă o alimentație cu profil antiinflamator, bazată pe legume, surse de proteine de calitate și grăsimi sănătoase.
Dieta mediteraneeană este una dintre abordările alimentare studiate în legătură cu sănătatea mintală.
O analiză publicată în 2024, care a inclus cinci studii randomizate și 1.507 adulți, a constatat că alimentația de tip mediteraneean a contribuit la reducerea simptomelor depresive comparativ cu grupurile de control.
Totuși, rezultatele au variat considerabil între studii.
Aceste descoperiri sugerează că alimentația poate reprezenta un element de sprijin în gestionarea depresiei, dar nu înlocuiește psihoterapia sau tratamentul medicamentos atunci când acestea sunt necesare.
6. Administrarea medicamentelor fără o evaluare medicală adecvată
Tratamentul depresiei trebuie adaptat fiecărui pacient.
Nu toate persoanele au nevoie de aceeași medicație, iar în anumite situații psihoterapia poate fi suficientă.
Daniel Amen subliniază importanța unei evaluări medicale complete înainte de începerea tratamentului cu antidepresive, medicamente despre care afirmă că pot fi „salvatoare de vieți”.
Potrivit National Institute of Mental Health, în cazurile de depresie ușoară, psihoterapia este adesea una dintre primele opțiuni terapeutice.
Pentru depresia moderată sau severă, medicamentele sunt frecvent incluse în planul inițial de tratament.
Totuși, alegerea terapiei depinde de simptome, istoricul medical, preferințele pacientului și evaluarea specialistului.
În cazul persoanelor care au urmat recomandările obișnuite, dar continuă să se confrunte cu simptome depresive, Amen încurajează investigațiile medicale suplimentare.
În funcție de manifestări și de istoricul pacientului, medicul poate recomanda analize de sânge pentru identificarea unor afecțiuni care pot contribui la oboseală, modificări ale dispoziției sau dificultăți de concentrare.
Printre acestea se numără anemia și bolile tiroidiene.
Identificarea și tratarea unor astfel de probleme poate contribui la îmbunătățirea stării generale.
Este important ca tratamentul antidepresiv să nu fie întrerupt, modificat sau înlocuit fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele nu se ameliorează imediat.
Exercițiile fizice și suplimentele alimentare pot ajuta
Pe lângă psihoterapie și tratamentul medicamentos, Daniel Amen recomandă și activitatea fizică regulată.
Specialistul încurajează inclusiv mersul într-un ritm alert, pe care îl descrie drept mersul „ca și cum ai întârzia undeva”.
Numeroase cercetări au arătat că exercițiile fizice pot contribui la reducerea simptomelor depresive.
Unele studii au identificat efecte comparabile sau chiar mai favorabile decât cele ale anumitor tratamente medicamentoase în condițiile analizate.
Totuși, aceste rezultate nu înseamnă că mișcarea poate înlocui antidepresivele pentru toate persoanele sau în toate formele de depresie.
Eficiența depinde de severitatea afecțiunii, tipul intervenției și caracteristicile individuale.
În ceea ce privește suplimentele alimentare, anumite cercetări au analizat potențialele beneficii ale acizilor grași omega-3 și ale șofranului.
Unele rezultate au fost promițătoare, însă dovezile nu sunt suficient de uniforme pentru a concluziona că aceste suplimente sunt, în general, mai eficiente decât antidepresivele.
De asemenea, suplimentele pot avea efecte adverse și interacțiuni cu medicamentele, motiv pentru care administrarea lor trebuie discutată cu un specialist.
De ce schimbările mici pot conta în gestionarea depresiei
Depresia este o afecțiune complexă, influențată de factori biologici, psihologici și sociali.
Din acest motiv, nu există o singură schimbare a stilului de viață care să garanteze ameliorarea simptomelor.
Totuși, evitarea consumului de alcool, menținerea unei rutine zilnice, reducerea izolării sociale, adoptarea unei alimentații echilibrate și reevaluarea gândurilor negative pot contribui la susținerea sănătății mintale.
Pentru persoanele care se confruntă cu depresia, chiar și activitățile aparent simple pot necesita un efort important. De aceea, schimbările trebuie introduse treptat, fără presiunea de a transforma complet rutina de la o zi la alta.
Specialiștii subliniază că aceste obiceiuri pot completa tratamentul, dar nu trebuie considerate un substitut pentru îngrijirea medicală.
Depresia nu este o problemă de voință și nici o consecință exclusivă a alegerilor cotidiene.
Este o afecțiune care poate necesita sprijin profesional, psihoterapie și, în anumite cazuri, tratament medicamentos.
Iar primul pas important rămâne identificarea unei abordări terapeutice potrivite fiecărei persoane.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
