Cea mai mare centrală sindicală din Franța, CGT (pro-comunistă), a anunțat peste 250.000 de participanți la manifestații în peste 70 de localități, iar ministerul de interne a estimat că numărul demonstranților a fost de circa 270.000 de persoane în 180 de cortegii.
Potrivit Uniunii Studențești (Federație stângistă formată în 2023) peste 90% dintre universități au fost mobilizate, în timp ce ministerul educației a declarat că 60 din cele 184 de instituții de învățământ superior ale Franței au fost afectate de mișcările revendicative. Ministerul Acțiunii și Conturilor Publice a raportat o participare la grevă la nivelul a 10% printre funcționarii publici.
Ministerul de interne a mobilizat circa 70.000 de membri ai forțelor de ordine – polițiști și jandarmi și demonstrațiile au loc în general fără incidente, cu excepția notabilă a unor incendii la licee de la Toulouse și Lille.
La Paris demonstrația a avut ca punct inițial tradiționala Place de la Republique, unde la ora 14 se adunaseră câteva mii de oameni, reprezentanți ai marilor centrale sindicale și mulți tineri. Atmosfera era mai degrabă una de carnaval, cu muzică și dans, iar mulți demonstranți purtau pancarte de carton, pe care erau scrise lozinci împotriva președintelui Emmanuel Macron, a bogaților, a capitalismului și apeluri la revoluție.
În marja demonstrației erau standuri care vindeau cărți cu ideologie marxist-leninistă, tiermondistă și anti-fascistă. Mai mulți tinerci distribuiau manifeste ale unui partid obscur de extremă stânga, dar am văzut și câțiva militanți ai partidului Franța Nesupusă (LFI) care aveau tricouri cu candidatul lor în alegerile prezidențiale Jean-Luc Melenchon, ale cărui cărți erau la loc de frunte pe standurile de cărți.
Foto: Petru Clej
Spre deosebire de demonstrațiile violente de luna trecută, de data aceasta au fost absenți “les casseurs” – vandalii care au devastat și jefuit numeroase magazine și instituții din capitala Franței. Numeroase magazine din Paris sunt placardate, fie ca urmare a devastărilor de luna trecută, fie
Parcursul aprobat de prefectura Parisului a fost între Place de la Republique și Place de la Nation, cel inițial între Place de la Bastille și Concorde fiind respins deoarece presupunea trecerea pe la sediul președinției Republicii (Palatul Elysee), guvernului (Palatul Matignon) și al Adunării Naționale (Palatul Bourbon).
Revendicările au fost legate în special de costul vieții și de condițiile din instituțiile de învățământ superior și liceal. Dar guvernul Lecornu, care de abia supraviețuiește în parlament nu are nici sprijinul politic și nici resursele financiare (Franța are un deficit bugetar de peste 5% din Produsul Intern Brut și o datorie publică de 120% din PIB) ca să răspundă acestor revendicări.
Agravarea situației economice și a climatului social s-a tradus într-o radicalizare a electoratului: potrivit sondajelor de opinie în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din aprilie 2027 s-ar califica Marine Le Pen, lidera partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și Melenchon, idolul majorității tinerilor care demonstrează în stradă.
Foto: Petru Clej
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
