Anul 1926 a fost unul definitoriu pentru Frankfurt pe Main, o perioadă de visări și realizări uriașe sub conducerea vizionară a primarului Ludwig Landmann. Într-o analiză care reflectă asupra perioadei de acum un secol, publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung evidențiază cum deciziile și proiectele acelei ere au modelat Frankfurtul de azi și propune o oglindire cu provocările actuale ale metropolei.
Contextul social și viziunea de modernizare
La începutul lui 1926, Frankfurtul se confrunta cu urmările Primului Război Mondial și ale hiperinflației, inclusiv cu o șomaj ridicat care afecta 20.000 de familii. În acest context, primarul Ludwig Landmann a propus o viziune curajoasă de transformare urbană, axată pe patru piloni: locuințe, extindere, transport și finanțe. El a declarat că „mari transformări” în construcția de orașe erau inevitabile și necesare.
Cele patru piloni ai lui Landmann și moștenirea lor
- Lupta pentru locuințe și „Noul Frankfurt”: Asemănător cu criza locuințelor din 2026, problema era acută și atunci. Responsabilul pentru construcții, Ernst May, a lansat programul „Neues Frankfurt” (Noul Frankfurt), cu obiectivul de a construi 12.000 de apartamente într-un deceniu. Prin standardizare și metode eficiente, până în 1933 au fost ridicate 8.000 de locuințe în sătulețe moderne, precum cele de la Praunheim sau Römerstadt, marcate de principiile „aer și lumină”. În contrast, un proiect similar din zilele noastre, „Stadtteil der Quartiere”, care vizează 6.000-7.000 de apartamente, este estimat a dura peste 15 ani.
- Extinderea teritorială pentru dezvoltare: Pentru a obține spațiu, Landmann a negociat și a realizat în 1926 înglobarea a patru localități învecinate: Schwanheim, Griesheim, Sossenheim și Fechenheim. Aceasta a oferit orașului rezerve de teren esențiale. Astăzi, ideea unui „Mare Frankfurt” prin alte alipiri este considerată un vis îndepărtat, deși analiza subliniază beneficiile armonizării administrative în regiune.
- Viziunea de transport: de la primul aeroport la autostrada: Landmann a înțesut că viitorul depinde de conectivitate. El a pledat pentru „drumuri pentru mașini cu culoar liber” (autostrăzi) și pentru un sistem de cale ferată rapidă regională, anticipând conceptul de S-Bahn. În noiembrie 1926, Frankfurt a fost un membru fondator al asociației „Hafraba”, care a pus bazele planificării autostrăzii Hamburg-Frankfurt-Basel. Cea mai mare victorie a fost atragerea sediului operațional pentru sud-vestul Germaniei al companiei înființate Lufthansa și deschiderea Aeroportului Frankfurt pe 13 august 1926, pe locul numit Rebstock. Acesta a fost sămânța din care a crescut hub-ul global de astăzi.
- Provocarea eternă: finanțele municipale: La fel ca și astăzi, finanțele publice erau sub presiune. Landmann se plângea că orașele sunt obligate să susțină cheltuieli tot mai mari fără resurse suficiente, o situație care rămâne surprinzător de actuală. Cu toate acestea, în 1926, administrația a reușit să prezinte un buget echilibrat, lucru care, conform analizei, nu mai este cazul în 2026.
Perspectivă istorică și oglindirea în prezent
Articolul se încheie cu o reflecție asupra previziunilor lui Ernst May pentru Frankfurtul anului 2026. În timp ce unele dintre viziunile sale despre autostrăzi, clădiri înalte și o centură de sătulete moderne s-au adeverit în exces, altele s-au dovedit a fi iluzii: visul unui „Mare Frankfurt” extins până la Taunus nu s-a materializat, iar perspectiva ca fiecare muncitor să-și permită o casă proprie, datorită mecanizării, s-a dovedit profund eronată în fața realității pieței imobiliare din secolul XXI.
